- Existenţa  Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi;
 
- Tradiţia pescărească a zonei analizate;
 
- Numărul mare de amenajări piscicole de tipul pepinierelor şi a crescătoriilor;
 
- Suprafeţele mari ale unităţilor de acvacultură din Zona pescărească (unităţile cu cele mai ridicate suprafeţe de la nivel judeţean);
 
- Existenţa unui fond piscicol variat;
 
- Numărul mare de pescari profesionişti;
 
 
  
  
  
 | 
- Situaţia braconajului nu este pe deplin controlată;
 
- Braconajul de pe malul stâng al Prutului afectează semnificativ fondul de pescuit;
 
- Metodele neadecvate de pescuit (curent electric, plase cu ochiuri prea mici, etc.);
 
- Nerespectarea perioadei de prohibiţie;
 
- Investiţiile reduse în decolmatarea amenajărilor piscicole şi repopularea bazinelor piscicole;
 
- Poluarea mediului acvatic şi distrugerea habitatelor;
 
- Lipsa punctelor de primă vânzare a produselor pescăreşti;
 
- Scăderea cifrei de afaceri şi numărului de salariaţi a unităţilor de acvacultură şi unităţilor de procesare în anul 2009, faţă de anul 2008;
 
- Gradul ridicat de uzură al ambarcaţiunilor existente;
 
- Materia primă pentru plase de pescuit este foarte scumpă în comparaţie cu puterea financiară a pescarilor;
 
- Curăţarea şi întreţinerea toanelor;
 
 
 |